Cele mai importante studii din educație în 2022, conform Edutopia
Traducere si adaptare de Constantin Lomaca
Cele mai importante studii din educație 2022 conform portalului Edutopia sunt prezentate în acest articol.
Toate sunt interesante, am selectat șapte din cele zece, cu mențiunea că studiile 5 și 7 merită o atenție specială.
1. Nu există o contradicție între relații (cele de la clasă) și rigoare.
Se spune uneori că profesorii care emană empatie, bunătate și deschidere ar fi "moi" și că elevii pot profita de ei. Însă noi cercetări arată că atunci când semnalezi că îți pasă de copii, aceștia sunt dispuși să facă un efort suplimentar - oferind profesorului flexibilitatea de a le atribui sarcini școlare mai dificile.
Aceasta este principala concluzie a unui studiu din 2022 care a examinat practicile de predare din 285 de districte din SUA, comparând strategiile de consolidare a relațiilor cu flexibilitatea de care dispuneau profesorii în atribuirea de lucrări dificile și complexe. Cercetătorii au descoperit că cei mai eficienți profesori își "construiesc" clasele prin cunoașterea elevilor lor, fiind abordabili și arătând că le place munca, și apoi traduc cu abilitate capitalul emoțional în capital academic.
"Atunci când elevii simt că profesorii țin la ei, aceștia muncesc mai mult, se implică în activități academice mai provocatoare, se comportă mai adecvat pentru mediul școlar, sunt cu adevărat fericiți să își vadă profesorul și îndeplinesc sau depășesc așteptările profesorului", concluzionează cercetătorii în acest studiu.
2. Evidențierea cu markerul (highlighting) nu este foarte eficientă până când nu intervin profesorii.
Elevii evidențiază adesesa cu markerul informațiile greșite și se pot baza pe abilitățile lor deficitare de evidențiere ca strategie principală de studiu, ceea ce duce la rezultate slabe la învățare, sugerează o nouă analiză a 36 de studii. Cu toate acestea, doar două ore de sprijin le pot îmbunătăți în mod semnificativ capacitățile.
Astfel, cercetătorii au stabilit că "evidențierea generată de cursant" tinde să îmbunătățească retenția conținutului, dar nu și înțelegerea. Cu toate acestea, atunci când elevii au fost învățați de către profesori tehnicile de evidențiere adecvate - de exemplu, cum să distingă ideile principale de cele de susținere - aceștia și-au îmbunătățit în mod semnificativ performanțele academice.
În mod esențial, "atunci când evidențierea este utilizată împreună cu o altă strategie de învățare" cum ar fi "organizatorii grafici sau întrebările ulterioare", eficacitatea acesteia crește, declară cercetătorii.
Nevoia de predare explicită poate fi legată de schimbarea obiceiurilor de lectură pe măsură ce elevii trec de la povești și fabule la texte expozitive, care le cer să navigheze prin formate de text necunoscute, notează cercetătorii. Pentru a-i pune pe copii la curent, arătați-le "exemple de evidențiere adecvată și neadecvată", învățați-i să "evidențieze conținutul relativ rar" și oferiți-le exemple de tactici ulterioare, cum ar fi rezumarea ideilor lor pentru a determina o înțelegere mai profundă. Mai multe aici.
3. Schițele și hărțile conceptuale funcționează - chiar mai bine decât ați putea crede
Hărțile conceptuale simple, schițele și alte însemnări adnotate - asemănătoare cu mâzgălirea cu un scop - pot facilita o înțelegere mai profundă a materialelor decât desenele mai bine finisate, constată un nou studiu.
Desenele de reprezentare, cum ar fi diagrama simplă a unei celule, îi pot ajuta pe elevi să își amintească informații factuale, explică cercetătorii, dar "le lipsesc caracteristicile pentru a face generalizări sau deducții pe baza acestor informații". Desenele e tip organizațional care leagă conceptele cu săgeți, adnotări și alte marcaje relaționale le oferă elevilor un sens mai clar al imaginii de ansamblu, le permit să vizualizeze modul în care ideile sunt conectate și oferă o metodă pentru a identifica lacunele evidente în înțelegerea lor. La testele de gândire de ordin superior, elevii de clasa a cincea care au făcut desene de acest fel au depășit cu 300% pe colegii lor care au încercat desene de reprezentare. Pentru a profita de beneficiile în clasă, cereți elevilor să înceapă cu diagrame simple pentru a-i ajuta să își amintească materialul, apoi treceți la schițe și hărți conceptuale pe măsură ce descoperă conexiuni cu cunoștințele anterioare. Studiul aici
4. Pauzele cerebrale sunt înțelese greșit (și subutilizate)
Înțelepciunea convențională susține că dezvoltarea unei abilități vine din practica activă și repetată, de exemplu driblatul la fotbal.
Dar studii recente arată că intervalele dintre sesiunile de antrenament sunt cel puțin la fel de cruciale. În 2021, cercetătorii au folosit scanări ale creierului pentru a observa rețelele neuronale în timp ce tinerii adulți învățau să scrie la mașină. În timpul pauzelor, creierele participanților păreau să se îndrepte din nou spre tastatură, reluând inconștient secvențele de dactilografiere la nesfârșit, la viteze mari, în timp ce treceau materialul între centrele de procesare și cele de memorie de zeci de ori în decurs de 10 secunde. Cercetătorii au concluzionat că pauzele cerebrale joacă "un rol la fel de important ca și practica în învățarea unei noi abilități".
În 2022 am aflat că și tipurile de pauze fac diferența. Un studiu a comparat pauzele în sala de clasă, cum ar fi desenatul sau construirea de puzzle-uri, cu pauzele în aer liber, cum ar fi alergatul sau joaca în cutii de nisip. Într-un semn de recunoaștere a puterii mișcării - și a timpului liber -, copiii care se jucau afară au fost cei care s-au întors în clasă pregătiți să învețe, probabil pentru că jocurile de interior, ca și vocile de interior, le cereau copiilor să se angajeze într-o mai mare autoreglare, au speculat cercetătorii. Între timp, o analiză care a examinat "pauzele verzi" - scurte plimbări într-un parc sau vizite la o grădină școlară - a concluzionat că elevii care au participat la aceste activități au avut rezultate mai bune la testele de atenție și memorie de lucru. Raport și raport
5. Un argument pentru prudență și bun simț privind proiectarea sălii de clasă
Când vine momentul să își decoreze sălile de clasă, profesorii se află adesea în fața unei dileme: ar trebui să țintească un design interior demn de Pinterest sau să opteze pentru pereți mai degrabă goi, pe baza unor cercetări care subliniază riscurile de distragere a atenției elevilor?
Un studiu publicat în luna februarie a acestui an pledează pentru minimalism. Cercetătorii au urmărit comportamentul de concentrare pe sarcină al elevilor din grupa K-2 și au ajuns la concluzia că sălile de clasă "simplificate" din punct de vedere vizual au produs elevi mai concentrați decât cele "decorate". De exemplu, în timpul unor lecturi scurte despre subiecte precum curcubeul și tectonica plăcilor, copiii din clasele fără "diagrame, postere și materiale de manipulare" au fost mult mai atenți.
Dar s-ar putea să nu fie o simplă chestiune de mai mult sau mai puțin. Un studiu din 2014 a confirmat că posterele cu femei de știință sau cu diverse figuri istorice, de exemplu, pot îmbunătăți sentimentul de apartenență al elevilor. Iar un studiu recent, care a observat 3 766 de copii din 153 de școli, a concluzionat că sălile de clasă care au ocupat o poziție vizuală de mijloc - nici prea aglomerate, nici prea austere - au produs cele mai bune rezultate școlare. Un studiu din 2022 a ajuns la concluzii similare. Decorarea sălii de clasă poate modifica traiectoriile academice, sugerează cercetarea, dar sarcina nu ar trebui să îi streseze pe profesori. Regulile par să fie relativ simple: agățați pe pereți lucrări relevante din punct de vedere academic și de susținere și evitați extremele - lucrând în cadrul constrângerilor largi sugerate de bunul simț și de moderație. Raportul aici
6. Pentru copiii mici, puterea învățării prin joc
Copiii nu sunt adulți în miniatură, dar cu toate acestea, o prejudecată în favoarea perspectivelor adulților asupra copilăriei, cu programele și rutinele aferente, a exercitat treptat, un control asupra sistemului nostru educațional, sugerează autoarea și educatoarea Erika Christakis.
Cum îi putem lăsa pe copiii mici să fie mici, respectând în același timp așteptările academice ale școlilor tipice? O nouă analiză a 39 de studii care acoperă mai multe decenii trasează o cale de mijloc pentru educatori, subliniind modul în care jocul ușor ghidat de adulți, adesea numit învățare bazată pe joc, poate satisface ambele obiective.
Învățătorii/profesorii/educatorii școlarilor mici pot avea în minte un "obiectiv de învățare", dar adevărata învățare bazată pe joc ar trebui să încorporeze uimirea și explorarea, să fie condusă de copii atunci când este posibil și să le ofere elevilor "libertate și posibilitatea de a alege asupra acțiunilor și comportamentului lor de joc", afirmă cercetătorii. Întrerupeți fluxul de învățare doar atunci când este necesar: de exemplu, dați-le ușor un imbold elevilor care ar putea găsi activitățile prea grele sau prea ușoare. Abordarea ludică a îmbunătățit abilitățile timpurii de matematică și de schimbare a sarcinilor, în comparație cu tacticile mai tradiționale care pun accentul pe dobândirea explicită a abilităților, au concluzionat cercetătorii.
Pentru ca pedagogia să fie corectă, concentrați-vă pe relații și puneți întrebări care să provoace uimire. "Conversația bogată și deschisă este esențială, copiii au nevoie de timp "pentru a conversa unul cu celălalt în mod jucăuș, pentru a spune o poveste incoerentă unui adult, pentru a asculta literatură de bună calitate și a pune întrebări semnificative". Mai multe aici.
7. Un studiu a două strategii de învățare cu impact ridicat
Practicile de spațiere („spacing”) și de recuperare sunt două dintre cele mai eficiente modalități de a stimula retenția pe termen lung, confirmă o analiză cu autoritate din 2022 care cuprinde sute de studii pe această temă - iar studenții ar trebui să știe cum și de ce sunt eficiente aceste strategii.
În această recenzie, cercetătorii explică faptul că elevii care preferă tehnici precum citirea și reluarea materialului în sesiuni intense de învățare sunt sortiți eșecului. În schimb, eleviiii ar trebui să se gândească la învățare ca la un fel de "rutină de fitness" în timpul căreia se antrenează să „recheme” materialul din memorie și își spațiază sesiunile de învățare în timp. A-i învăța pe copii să se autoverifice sau să rezume din memorie - și apoi să încerce din nou - este primul pas crucial pentru a-i debarasa pe elevi de "convingerile lor false despre învățare".
Dimensiunile efectului sunt greu de ignorat. Într-un studiu din 2015, de exemplu, elevii de clasa a treia care au studiat o lecție despre soare și apoi au recitit același material au obținut un scor de 53% la un test ce a urmarit invatarea acelui material, echivalentul unei note de trecere, în timp ce colegii lor care au studiat o singură dată și apoi au răspuns la întrebări practice au trecut cu brio cu un scor de 87%. Iar într-un studiu din 2021, elevii de gimnaziu care au rezolvat o duzină de probleme de matematică eșalonate pe parcursul a trei săptămâni au obținut un scor cu 21 de procente mai mare la o lucrare de control decât elevii care au rezolvat toate cele 12 probleme în aceeași zi. Rapoartele aici și aici
Teleskop găzduiește pe blog articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.