de Laura Borbe
Sunt multe studii care arată că feedbackul oferit elevilor are un impact foarte mare în procesul de învățare, cu costuri relativ mici. Avem de asemenea multiple modalități prin care putem face asta, însă aspectul esențial al oricărui tip de feedback este, de fapt, modul în care cel care îl primește răspunde la el și acționează în urma lui.
Dylan Wiliam a declarat că: ”scopul principal al feedback-ului este de a îmbunătăți elevul, nu lucrarea. (...) Singurul lucru care contează în cazul feedback-ului este reacția destinatarului. Atât. Feedbackul, indiferent de cât de bine este conceput, însă pe care elevul nu îl ia în considerare, este o pierdere de timp” (Wiliam & Leahy, 2015)
În cartea lor, Wiliam și Leahy ne propun o strategie pe care o numesc strategia detectivului. Conform acestei strategii, în loc să indicăm care răspuns este greșit, informăm elevul că unul din răspunsurile date este greșit. Elevul va trebui să descopere singur care este acesta. În situația în care nu se descurcă, e de dorit să fie lăsat să colaboreze cu alți colegi. Dacă nici așa nu reușește să își dea seama niciunul de eroare, putem adăuga indicii și îndrumări suplimentare, evitând să o indicăm explicit. De exemplu, îi putem trimite la reluarea unor explicații teoretice sau la exerciții deja rezolvate sau la anumite pagini din manual etc.
O altă modalitate de a da feedback pe lucrări mai ample, să zicem proiecte sau eseuri mai lungi, este aceea de a enumera tipuri de erori pe care le-am întâlnit în lucrări, fără a menționa cine le-a făcut. De exemplu, am putea preciza că am găsit multe greșeli de punctuație în lucrări și că ele pot fi corectate, după ce citesc materialul cu regulile de punctuație pregătite anterior. Sau putem enumera elementele pozitive găsite în diferite lucrări, cu precizarea că nu le-am regăsit în toate și că ar fi de dorit să se regăsească în toate, menționînd de ce e important fiecare element pozitiv. O altă variantă este de a formula sarcini specifice, de genul: fiecărui argument atașați-i un exemplu concret; la enumerările făcute adăugați detalii; rescrieți lucrările verificând corelațiile cauzale (dacă lucrarea, de exemplu, prezintă informația în termeni de cauze/efecte/consecințe) etc.
Mulți dintre noi credem că a trece punctajul corespunzător baremului e suficient pentru ca elevii să își dea seama ce au greșit și ce au făcut bine. Credem greșit. În primul rând elevii sunt mai interesați de notă, decât de învățare. În al doilea rând, pentru itemi care verifică nivele cognitive superioare sau pentru sarcini complexe, deși constată eroarea, s-ar putea să nu îi fie clar de ce e eroare sau să nu știe ce să facă mai departe pentru a o corecta. De aceea, e de dorit ca acolo unde elevul a greșit, să scriem sugestii despre ce ar avea de făcut și apoi să monitorizăm procesul de învățare prin care elevul își corectează eroarea.
Pentru ca elevul să poată acționa în urma feedback-ului primit, e nevoie să îl formulăm în așa fel încât să îi fie clar, să luăm în considerare reacția și să anticipăm că unele feedback-uri pot să îl afecteze emoțional și să reacționeze la fel. E de dorit așadar să îi dăm timp să se liniștească și numai când e calm, adică rațional, să mergem mai departe. De asemenea, pentru ca învățarea să se producă e nevoie să îi dăm timp. În consecință, să ne întrebăm: dacă îi dau acum feedback, cam cât timp i-ar fi necesar pentru a corecta eroarea? (Atenție, nu lucrarea-răspunsul, ci eroarea care poate să apară nu doar din lipsă de informații sau atenție la sarcină și care s-ar rezolva repede, ci și din neînțelegere, lipsa sau nivelul mai scăzut al unor abilități).
Dacă ți s-au părut interesante aceste sugestii, ne-am bucura să intri în acțiune și să răspunzi la una sau mai multe din întrebările următoare: Tu cum dai cel mai adesea feedback elevilor tăi? Și cum te asiguri că ei acționează în baza feedback-ului primit și astfel se petrece învățarea? Răspunsurile tale ar putea ajuta și alți colegi. Îți mulțumim!
Sursă: Wiliam, Dylan., & Leahy, S. (2015). Embedding formative assessment: Practical techniques for K-12 classrooms. Learning Sciences International.
Teleskop găzduiește pe blog scurte articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.