Este foarte ușor să ne dezvoltăm o percepție distorsionată despre un concept sau un subiect anume. De înțeles, suntem ființe subiective. Suntem influențați de experiențele anterioare, mass-media, stereotipuri, mediul social și cultural, informații incomplete sau inexacte, prejudecăți sau emoții negative.
Propunerea de astăzi este să revizităm conceptul de feedback cu mai mult spirit analitic, depășind prejudecățile și tensiunile care ne pot limita înțelegerea lui. Privindu-l cu încredere și un ochi proaspăt, ne punem subiectivismul la treabă: Cum ne putem împrieteni mai mult cu feedbackul primit de la elevii noștri?
Prejudecată: "Feedback-ul elevilor este în primul rând negativ și are ca scop identificarea punctelor slabe ale profesorilor."
- Premise noi: Feedbackul elevilor nu este o evaluare. Feedbackul este o perspectivă subiectivă a elevilor noștri despre experiența lor la clasă. Și o modalitate de comunicare prin care, ca profesori, aflăm informații despre ce funcționează în activitatea la clasă și cum să direcționăm metodele de învățare pentru ca elevii să-și crească performanța. Din feedbackul elevilor putem trage concluzii despre gradul lor de atenție și implicare la ore, stilurile de învățare preferate, nevoile de studiu suplimentar, instrumentele didactice cu maximum de impact pentru dezvoltarea lor etc.
Prejudecată: "Feedback-ul elevilor nu este de încredere și este părtinitor, mai ales că anumiți elevi sunt mai vocali sau mai critici decât alții."
- Premise noi: Un feedback direct și onest este un semn de încredere al elevului în profesorul său și în școală. Un lucru atât de prețios, care merită protejat și încurajat deplin! Colectat într-o manieră consecventă și obiectivă, feedbackul (anonim sau deschis) poate fi un mod eficient de a încuraja toți elevii să-și facă auzită vocea. Iar pentru profesor, a cere feedback este o reconfirmare a angajamentului său față de fiecare elev și a faptului că mesajul lui este auzit - “Sunt aici pentru tine”. De altfel, implicarea elevilor în a oferi feedback profesorului înseamnă atât asumarea propriei învățări, cât și dorința de a crește încrederea în relația de parteneriat cu acesta, comunicându-i nevoile sale și cum să facă învățarea mai antrenantă și mai atractivă.
Prejudecată: "Feedback-ul elevilor este relevant doar pentru anumite tipuri de profesori, cum ar fi cei care sunt noi în profesie sau cei care se luptă să se conecteze cu elevii."
- Premise noi: Feedbackul este o metodă de învățare, investigare și dezvoltare continuă indiferent de vârstă, experiență sau profesie. Feedbackul este și un instrument de autoreglare în comunicare, în acest caz didactică. Spre exemplu, prin obținerea feedbackului de la profesor, un elev prinde încredere în forțele proprii și claritate despre cum să-și crească performanța. Similar, luând feedback la clasă, profesorul se conectează la nevoile mereu în schimbare ale elevilor săi și la metodele de învățare cele mai potrivite lor, luând astfel decizii informate despre direcția în care să continue procesul didactic.
Prejudecată: "Colectarea și analiza feedbackului elevilor este prea anevoioasă și poate lua din timpul prețios de lucrat la clasă."
- Premise noi: Mai multă atenție pentru feedback înseamnă mai multă atenție pentru elevii noștri. Utilizând tehnologia și instrumentele de analiză a datelor pentru a colecta și procesa feedbackul, câștigăm timp și ne creștem autonomia în profesie. Ele ne pot oferi o imagine rapidă și detaliată asupra feedbackului colectat, astfel încât putem acționa cu claritate și în timp util în folosul copiilor. În plus, utilizarea unei platforme de feedback interactive poate crește gradul de încredere și conectare cu elevii noștri, dornici să împărtășim cu ei tehnologia ca instrument de învățare și socializare.
Așadar, feedbackul elevilor este despre elevi și pentru profesori.
De patru ani, platforma Teleskop este un partener de încredere în comunicarea și relaționarea cadrelor didactice cu elevii, dar și în luarea deciziilor informate la clasă, prin accesul la:
1. Chestionare de feedback relevante, scurte și concise. Acestea încurajează implicarea elevilor în oferirea de răspunsuri rapid, iar timpul petrecut de profesor în colectarea datelor este aproape zero.
2. Un instrument de măsurare și analiză automată a datelor de feedback din care putem trage concluzii acționabile la clasă.
3. Posibilitatea de colectare a feedbackului chiar din timpul lecției. Elevii ne pot oferi feedback în timp real pe care îl putem analiza ulterior, individual sau în cadrul sesiunilor periodice de lecturare și interpretare de date organizate de echipa Teleskop.
În final, o invitație la reflecție personală. Suntem ființe subiective. Iar când vine vorba despre feedback, la fel de subiectiv este și modul în care îi percepem importanța în comunicare, îl integrăm în trusa noastră de învățare sau îl utilizăm ca instrument de cercetare. Ține de noi să revizităm noțiunea de feedback și să-i (re)descoperim sensurile. Așadar, ce înseamnă pentru voi feedbackul elevilor și cum credeți că vă poate sprijini acesta în activitatea didactică?
Teleskop găzduiește pe blog scurte articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.