Modul în care se face admiterea la liceu are efecte importante asupra performanței școlare. Pe de o parte, schimbarea criteriilor de selecție poate modifica percepția asupra importanței disciplinelor. Cele care apar la examen tind să conteze mai mult. La fel de important este și tipul de conținut evaluat: memorarea informațiilor, aplicarea cunoștințelor sau testarea unor abilități. Pe de altă parte, filtrarea elevilor la intrarea în liceu poate influența inegalitatea de șanse. Aceasta poate crește dacă elevii ale căror familii investesc mai multe resurse în pregătirea pentru admitere ajung în licee care oferă, la rândul lor, condiții mai bune de învățare.
Se poate argumenta că schimbarea modului de admitere la liceu este una dintre puținele intervenții care pot schimba direcția școlii românești într-un timp relativ scurt și cu resurse limitate. Am explicat într-un text apărut pe Contributors de ce cred că metoda care urmează să fie aplicată din 2027, admiterea la liceu cu criterii stabilite de fiecare liceu, este mai slabă decât sistemul actual. Există și alternative mai bune, inclusiv forme de evaluare care pun mai mult accent pe abilități de tipul celor măsurate în PISA și TIMSS. Am argumentat și că metoda propusă ar creste inegalitatea școlară în funcție de resursele familiei, într-un sistem în care această inegalitate este deja printre cele mai ridicate dintre țările participante la PISA.
Nu în ultimul rând, experiența criteriilor specifice folosite deja de unele școli arată că selecția poate include criterii fără legătură directă nici cu meritul copilului, nici cu vulnerabilitatea socială. În cazul unor clase Step by Step au fost folosite criterii precum «acordul părinților de a susține școala și Asociația Părinților în demersurile de dezvoltare» sau continuitatea în alternativa Step by Step. În alte școli au apărut criterii precum faptul că un părinte sau un bunic a absolvit școala.
Autonomia mai mare acordată școlilor poate părea, la prima vedere, o soluție generoasă. Problema este că interesele unei școli nu coincid întotdeauna cu interesul sistemului în ansamblu. O școală are motive să își dorească elevi care pornesc deja cu rezultate bune și cu mult sprijin din partea familiei. Interesul public este însă și ca elevii care au nevoie de mai mult ajutor să aibă acces la școli cu profesori buni, expertiză și resurse. Dacă fiecare liceu își optimizează propria selecție, există riscul ca sistemul, în ansamblu, să devină și mai inegal.
Teleskop găzduiește pe blog scurte articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.