De ce sprijin ar avea nevoie profesorii? Debutanții (8).

Acest articol se fundamentează pe:

  • modelul Dreyfus (aici, aici și aici puteți afla mai multe despre model);
  • informații obținute, în dialog cu ChatGPT, despre modele de succes din lume în formarea profesorilor;
  • experiența mea personală și dialogul cu colegi debutanți sau la început de carieră.

Titlul promite o abordare a nevoilor pe fiecare nivel, dar importanța subiectului, mai ales în contextul actual al grevei, unde, motivele esențiale ale declanșării grevei sunt legate de lipsa totală de atractivitate a carierei de dascăl, dar și de lipsa totală de sprijin pentru profesorii debuntanți, am decis să împart articolul în două părți, prima fiind dedicată nivelului de debut în carieră (eu îi consider a fi primii 5 ani).

Potrivit modelului Dreyfus, în etapele incipiente ale dezvoltării profesionale, profesorii debutanți sunt în stadiul cunoscut sub denumirea de "novici". Aceștia se confruntă cu o serie de limite și restricții în ceea ce privește abilitățile lor profesionale. Iată o descriere a ceea ce pot și nu pot face profesorii debutanți conform modelului Dreyfus:

  1. Ceea ce pot face profesorii debutanți:
  • Pot aplica cunoștințele teoretice dobândite în timpul pregătirii lor profesionale.
  • Pot înțelege și aplica principiile și teoriile pedagogice în activitatea lor didactică.
  • Pot implementa planuri de lecție structurate și pregătite anterior.
  • Pot urma ghidurile și programele școlare stabilite de instituție.
  • Pot căuta sprijin și îndrumare din partea profesorilor experimentați și a colegilor.

2. Ceea ce nu pot face profesorii debutanți:

  • Nu pot face față cu ușurință situațiilor neprevăzute sau complexe în sala de clasă.
  • Nu au experiența necesară pentru a lua decizii rapide și eficiente în situații de criză.
  • Nu pot aborda cu ușurință problemele specifice și neașteptate care pot apărea în relația cu elevii.
  • Nu au încă capacitatea de a adapta flexibil metodele și strategiile de predare la nevoile individuale ale elevilor.
  • Nu pot acorda atenție simultană tuturor aspectelor implicate în predare și gestionarea clasei.

Este important de menționat că modelul Dreyfus oferă o perspectivă generală asupra etapelor dezvoltării competențelor și nu trebuie aplicat într-un mod rigid. Fiecare profesor debutant are propriile sale experiențe și capacități individuale, iar dezvoltarea profesională continuă este esențială pentru a depăși aceste limite și pentru a deveni un profesionist experimentat și competent în domeniul educației.

Având în vedere toate acestea și luând în considerare și modelele de succes (finlandez, japonez, singaporez, canadian) pe care ChatGPT mi le-a sintetizat, precum și experiența mea de peste douăzeci și șapte de ani, respectiv discuțiile mele cu profesori debutanți, iată câteva sugestii:

  1. FORMARE PROFESIONALĂ INIȚIALĂ DE CALITATE. La intrarea în sistem, debutantul ar trebui să aibă o înțelegere solidă a conceptelor de bază și a principiilor educației. Aceasta include teorii și metode de învățare, psihologia educației, gestionarea clasei, evaluarea și altele. Pe durata formării inițiale ar trebui să aibă suficiente oportunități de observare și experimentare asistată. În timp ce absolvenții liceelor pedagogice au parte de câteva sute de ore de pregătire, studenții participă în medie la 10 ore de asistență și 5 ore de livrare, ceea ce, comparativ cu orice alt domeniu, e ridicol de mic.
  2. UN MENTOR. Profesorii debutanți (și nu numai) au nevoie de un mentor, dar nu așa cum arată acum programul de mentorat. Opinia mea e că acest program ar fi de dorit să se transforme radical, îmbrăcând varianta profesorului asistent. Timp de 2 ani (similar rezidențiatului sau stagiaturii) profesorul debutant să fie încadrat ca asistent pe lângă un profesor titular și, treptat, să se implice în tot ceea ce face acesta, de la planificare, proiectarea unităților de învățare și până la elaborarea de planuri de lecție sau anexe (fișe, teste, altele), facilitarea de activități de învățare, evaluare, feedback etc. Cum nu sunt optimistă în ceea ce privește acest model, rămân la varianta în care mentoratul trebuie regândit astfel încât să fie unul formativ, nu formal.
  3. UN PROCES DE INSERȚIE PRIETENOS ȘI RESPONSABIL. Indiferent dacă i se alocă sau nu un mentor (și aici mă gândesc mai ales la profesorii debutanți din mendiul rural, unde modelul actual de mentorat rămâne de cele mai multe ori doar pe hârtie), modul în care directorul școlii îl întâmpină, clasele care îi sunt alocate (nu cele pe care nu le vrea nimeni, pentru că sunt dificile; aici mă gândesc la școlile din urban, cu mulți profesori cu vechime, care își ”permit” să aleagă clasele la care să lucreze uneori), informarea cu privire la cutume, regulamente, proceduri, dar și relaționarea umană (să ai un om alături, pe care să ai curajul să îl abordezi, cu orice fel de întrebare) sunt esențiale. Despre inserție găsiți un material suport, elaborat de Vasile Brașovan, aici.
  4. SUPORT INFORMAȚIONAL. Profesorii debutanți au nevoie de sprijin cu atât mai mult cu cât la început de carieră le este foarte dificil să acorde atenție simultan tuturor aspectelor. Le enumăr aici și pentru cititorii care nu sunteți profesori: citirea corectă a programelor, elaborarea planificării, proiectarea unităților de învățare, elaborarea planurilor de lecție, alegerea celor mai bune metode și strategii, proiectarea evaluării, corectarea și notarea, justificarea evaluării, managementul clasei, managementul situațiilor dificile, adaptarea activităților la nevoile și interesele elevilor, relaționarea cu aceștia, cu părinții, cu colegii și conducerea, sarcini birocratice implicite ale sistemului, participarea la activități de formare, studiu individual, plus timp de navetă,  familie și poate un al doilea job pentru a putea supraviețui financiar. Suportul informațional ar trebui să conțină: planificarea anuală, proiectarea unităților de învățare, planurile lecțiilor și o baterie de fișe, anexe și resurse online. Un asemenea model l-am întâlnit la la CREE (Centrul Român de Educație Economică, atunci când au propus un opțional de economie la gimnaziu) și la Asociația Profesorilor de Educație Civică, atunci când au propus un opțional de educație civică la liceu și au fost extrem de utile, pentru că mi-au permis să îmi concentrez atenția pe alte aspecte, având deja aceste resurse. Găsiți aici o variantă completă a ceea ce propun, elaborată de o echipă a Fundației Noi Orizonturi.
  5. RUTINE PERIODICE DE REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE. Profesorii debutanți au nevoie de timp să reflecteze și să se autoevalueze. Ei ar trebui să fie încurajați să se gândească la practicile lor, să-și analizeze punctele forte și ariile de îmbunătățit și să-și stabilească obiective de dezvoltare. Acest obicei bun poate fi instalat prin jurnale de reflecție, discuții cu mentori sau prin participarea la grupuri de suport sau comunități profesionale. Un instrument util este Jurnalul de învățare al profesorului reflexiv, elaborat de Vasile Brașovanu, în cadrul programului ABC-ul emoțiilor.
  6. ANTRENAMENT DE FEEDBACK. Este esențial ca în primii ani la catedră profesorii să ceară și să primească feedback constant și constructiv despre cum se desfășoară la clasă procesul de învățare. Acest feedback poate veni de la mentorii lor, de la colegi și de la elevi. Găsiți aici un scurt articol care îi poate familiariza mai bine pe debutanți cu noțiunile, așa încât să se împrietenească cu feedbackul încă de la începutul carierei. Urmărirea periodică a progresului poate ajuta profesorul să-și identifice zonele în care trebuie să se dezvolte și să-și adapteze strategiile de învățare în mod corespunzător. A ști ce nu știi și a acționa în consecință, adaptat nevoilor specifice, trebuie să fie nu numai un deziderat pentru elevi, ci pentru noi toți. Numai obținând feedback, indiferent de la cine, se construiesc premisele pentru progres. Pe baza datelor obținute, debutantul poate solicita sprijin specific sau i se pot sugera căi de progres. În acest sens, cartea Peak, ne poate lumina.

Care din ceea ce nu poate face un debutant vi se pare mai important sau urgent de rezolvat și cum s-ar putea rezolva? Ce părere aveți despre soluțiile propuse? Ați trăit experiențe pozitive în acest sens? Așteptăm răspunsul dvs, cu interes fie pe pagina de facebook, fie pe adresa office@teleksop.ro.


Teleskop găzduiește pe blog scurte articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.