de Laura Borbe
Pentru ca o persoană să fie dispusă și capabilă să învețe pe tot parcursul vieții, încă din primii ani de viață ar fi de dorit să fie sprijinită să devină autonomă [1]. Să fii autonom în învățare înseamnă să ai controlul/să îți administrezi propria activitate de învățare. Mai în detaliu, înseamnă să îți poți stabili un scop general și obiective intermediare și să îți alegi mijloacele optime de realizare a scopurilor, adică resursele, metodele și strategiile și să perseverezi până atingi scopul propus.
Observăm la persoanele autonome o curiozitate de cunoaștere mai mare, vedem că vor să înțeleagă, să știe și să știe să facă. Observăm o dorință în a prelua responsabilitatea propriei învățări. Auzim de la ele declarații de genul: dețin controlul, mă simt capabil/ă să fac asta și o fac cu plăcere și eficient.
În școală, cele mai bune 10 modalități pentru a sprijini procesul de autonomizare a învățării în rândul copiilor și tinerilor, ar fi să:
1. vorbim cu ei despre cum învață mintea umană
2. îi ajutăm să formuleze obiective de învățare
3. îi învățăm să își elaboreze un plan personal de învățare
4. le oferim diferite instrumente de autocunoaștere
5. propunem activități de reflecție, metacogniție, autoevaluare
6. le oferim feedback pentru învățare
7. le cerem feedback (aici aplicația Teleskop oferă formulare diversificate)
8. proiectăm activități care pornesc de la interesele lor și de la nivelul lor proxim de dezvoltare
9. utilizăm diferite metode și strategii precum flipped classroom, PBL (project based learning), IBL (investigational based learning), SLP (service learning project) etc.
10. proiectăm unitățile de învățare inversat [2], pornind de la evaluarea finală, sumativă și de la ce ne dorim ca ei să înțeleagă (marile idei)
Aplicația Teleskop pune la dispoziție profesorilor și școlilor atât un formular legat de autonomia în învățare la o materie (cu 8 întrebări), cât și un formular despre autonomie în general (aplicabil tuturor elevilor, cu 11 întrebări, accesat din contul instituțional). Pentru formularul general, în urma centralizării rezultatelor veți avea șansa ca împreună cu colegii dvs., cu elevii și/sau cu părinții să începeți o discuție, să identificați punctele tari, dar și cele nevralgice și să construiți apoi o strategie potrivită pentru a dezvolta autonomia în învățare în rândul elevilor dvs.
SURSE:
[1] David Nunan, capitolul "Designing and adapting materials to encourage learner autonomy" în Autonomy and Independence in Language Learning, Phil Benson & Peter Voller (eds.), London, Longman, 1997, p. 192–203.
[2] Grant Wiggins & Jay McTighe, Understanding by Design, Expanded 2nd Edition, ASCD, 2005
Moon J.A., A Handbook of reflective and experiential learning, Routledge, 2004, pp. 16-65
Jane Pilling-Cormick, Burlington, Ontario D. Randy Garrison, University of Calgary, Self-Directed and Self-Regulated Learning: Conceptual Links, Canadian Journal of University Continuing Education Vol. 33, No. 2, Fall 2007, pp. 13–33
Reinders H. & Balcikanli C. (2011), Learning to foster autonomy: The role of teacher education materials, Studies in Self-Access Learning Journal, 2 (1), 15-25.
Zemira Mevarech & Bracha Kramarski, Critical Maths for Innovative Societies, The Role of Metacognitive Pedagogies, OECD 2014
Teleskop găzduiește pe blog scurte articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.