de Laura Borbe
Vă spuneam aici că am deschis o serie de articole scurte și concentrate pe tema rutinelor în educație, scrise cu ajutorul Chat GPT. Precizez din nou acest lucru pentru că doresc să vă încurajez să-l utilizați. Intervenția mea, în dialogul cu IA, se concretizează în formularea întrebărilor, prezentarea răspunsurilor într-o ordine și sinteză ușor de urmărit și în selecția de informații relevante pentru practica școlară din România.
Dacă în articolul anterior prezentam Rutine în funcție de timp, astăzi abordăm subiectul Rutine pentru dezvoltarea abilităților cognitive. Urmează 4. Rutine pentru dezvoltarea abilităților socio-emoționale; 5. Rutine la nivel de colectiv de profesori.
3. Rutine pentru dezvoltarea abilităților cognitive
Chat GPT ne propune o listă destul de lungă de rutine pentru dezvoltarea abilităților cognitive, în final găsiți și o bibliografie de referință pe subiect. Câteva exemple de astfel de rutine:
1. Clarificarea conceptelor: pornim de la sensul atribuit de elevi unui anumit concept, urmat de explorarea și introducerea de sensuri noi. Pentru a ajuta la acest proces, pot fi utilizate diferite metode, precum brainstorming-ul sau brainwriting-ul (adică brainstorming-ul, dar cu implicarea scrisului și postării ideilor pe o platformă digitală) sau alte metode grafice.
2. Vizualizarea: această rutină implică crearea unor imagini vizuale care să ilustreze conceptele și ideile. Elevii pot fi încurajați să creeze desene, schițe, diagrame sau hărți mentale pentru a-și vizualiza și a-și reprezenta ideile într-un mod clar și concis. Profesorii pot folosi imagini, videoclipuri sau info-grafice pentru a ilustra conceptele și ideile. VTS - Visual Thinking Strategies este o metodă ce implică discuții bazate pe imagini, în care elevii sunt încurajați să observe și să analizeze ceea ce văd pentru a dezvolta gândirea critică și creativă. Utile pot fi și jocurile de cărți cu poze sau cel cu zaruri cu semne și simboluri.
3. Crearea de întrebări sau predicții: această rutină implică formularea de întrebări pentru a explora și a înțelege mai bine subiectul. Elevii pot fi încurajați să formuleze întrebări imediat după anunțarea subiectului sau după o introducere. O altă variantă, utilizată înainte de lectura unui text literar sau nonliterar, e aceea de a le cere elevilor să formuleze predicții sau așteptări (în scris). În funcție de creativitatea profesorului sau de natura textului, această cerință poate fi adresată în orice moment propice pentru a stârni curiozitatea și interesul elevilor, la început de an sau de unitate.
4. Gândirea în lanț: această rutină implică identificarea ideilor principale și conectarea lor într-un fir logic pentru a dezvolta o înțelegere coerentă a subiectului. Elevii pot fi încurajați să identifice ideile principale și să le coreleze, dobândind astfel claritate și profunzime despre subiect. În antrenarea capacității de a sesiza relații cauză-efect-consecințe, această rutină poate fi însoțită și de vizualizare. Elevii pot fi împărțiți în grupuri mici pentru a discuta și a identifica ideile principale și pentru a le conecta într-un lanț logic. Profesorii pot folosi diagrame de tip spin sau hărți conceptuale pentru a ajuta elevii să identifice ideile principale și să le conecteze. O variantă destul de interesantă se numește Reverse Learning, care implică învățarea subiectului în ordine inversă, începând cu concluzia sau rezolvarea unei probleme și apoi explorând procesul și detaliile care au dus la acea concluzie sau soluție.
5. Analogia și/sau exemplificarea: această rutină îi ajută pe elevi să facă conexiuni între concepte și idei noi și cele deja cunoscute, prin identificarea analogiilor. Elevii pot fi încurajați să găsească exemple din experiența lor personală, din cultura populară sau din alte domenii pentru a ilustra sau a face analogii între idei. La fel și profesorii, când prezintă elevilor concepte noi.
6. Testare, experimentare, simulare: această rutină îi ajută pe elevi să testeze ideile și să le adapteze în funcție de noile informații pe care le descoperă. Elevii pot fi încurajați să-și pună întrebări, să testeze ideile și să-și adapteze convingerile în funcție de noile informații și argumente pe care le descoperă. Modul în care fac elevii acest lucru depinde de materie/ disciplină. Se pot utiliza experimente de laborator, dar și rezolvarea de probleme, jocurile sau jocuri pe computere. Profesorii pot folosi studii de caz sau probleme practice pentru a ajuta elevii să testeze ideile și să le adapteze în funcție de situații reale.
7. Gândirea cu voce tare: presupune explicarea gândurilor și proceselor cognitive în timp ce se efectuează o sarcină sau se rezolvă o problemă. Această metodă ajută elevii să vadă gândirea în acțiune și să înțeleagă cum să abordeze problemele în mod eficient. Acest procedeu poate fi realizat de către profesor, dar și de către elevi. Există mai multe variante de organizare: a) Think-Pair-Share, metodă ce implică împărțirea elevilor în perechi, urmată de o perioadă de timp în care fiecare elev reflectează individual asupra unei întrebări sau probleme, apoi discută cu partenerul său și, în cele din urmă, împărtășește concluziile cu clasa. b) Reciprocal Teaching, metodă ce implică împărțirea elevilor în grupuri mici, urmată de o perioadă în care elevii se învață reciproc prin explicarea și discutarea ideilor și informațiilor.
8. Rutine de tip metacognitiv: sunt esențiale pentru dezvoltarea gândirii critice și a înțelegerii profunde a subiectelor învățate. Aceste rutine îi ajută pe elevi să se concentreze asupra proceselor cognitive pe care le utilizează pentru a învăța și le permit să-și monitorizeze și să-și regleze învățarea. Iată câteva metode: jurnalul de reflecție, planificarea învățării, auto-evaluarea, dezvoltarea de strategii de învățare, monitorizarea atenției sau formularele de tip exit unde se cer reflecții.
9. Flipped classroom sau "clasa inversată" presupune schimbarea rolului profesorului și al elevilor în procesul de învățare. În acest tip de clasă, elevii învață materialul acasă prin intermediul unor videoclipuri, prezentări sau alte materiale multimedia, iar apoi vin la clasă pregătiți să discute și să aplice aceste informații în activități practice și colaborative. Mai multe detalii aici.
10. Service learning la clasă sau "învățarea prin implicare în comunitate" combină învățarea academică cu serviciul comunitar. Dezvoltându-și o astfel de rutină, elevii nu doar învață despre problemele comunității lor, ci se și implică activ în soluționarea acestor probleme prin rezolvarea de proiecte. Mai multe detalii aici.
Reflecție personală: ce rutine pentru dezvoltarea abilităților cognitive practici? Ne dai o mână de ajutor completând formularul de aici, deschis în această săptămână.
***
Bibliografie de referință pe subiect
"Visible Learning: A Synthesis of Over 800 Meta-Analyses Relating to Achievement" (John Hattie - ed. Routledge, 2012) abordează rutinele care funcționează cel mai bine în educație și învățare.
"Making Thinking Visible: How to Promote Engagement, Understanding, and Independence for All Learners" (Ron Ritchhart, Mark Church și Karin Morrison, ed. Jossey-Bass, 2011) explorează diferite rutine de gândire și strategii care pot fi utilizate în educație.
"Habits of Mind: A Developmental Series" (Art Costa și Bena Kallick - ed. ASCD, 2000) se concentrează pe rutinele cognitive care pot fi dezvoltate în timp prin intermediul obiceiurilor de gândire.
"Making Learning Whole: How Seven Principles of Teaching Can Transform Education" (David Perkins, ed. Jossey-Bass, 2009) se axează pe importanța învățării prin rezolvarea problemelor și pe cum se poate dezvolta această abilitate prin intermediul rutinelor de gândire.
"The Art and Science of Teaching: A Comprehensive Framework for Effective Instruction" (Robert Marzano - ed. ASCD, 2007) descrie strategiile de învățare eficiente și pe modul în care acestea pot fi integrate în rutinele la clasă.
- Continuarea mâine, în articolul următor: 4. Rutine pentru dezvoltarea abilităților socio-emoționale
Teleskop găzduiește pe blog articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.