Cele mai importante studii din educație pe 2024, conform Edutopia, sunt subiectul unui articol de final de an. Am preluat o parte dintre ele în acest text.
Investigarea "efectului succesului reamintit" cu elevii de școală primară și gimnazială
Rezultatele cercetării demonstrează că includerea mai multor probleme moderate la începutul sau la sfârșitul unei sarcini care include în principal probleme dificile (pentru a oferi elevilor oportunități suplimentare de succes) poate face mai probabil ca aceștia să continue să se implice în sarcini matematice dificile. Credem că succesul amintit are potențialul de a fi valorificat ca o strategie alternativă ușor de implementat pentru a spori motivația și implicarea elevilor în matematică - o strategie care nu implică reducerea rigorii materialului pe care dorim ca elevii să îl învețe. https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2Fedu0000846
Investigarea transmiterii atenției dintre studenți într-o sală de curs
Cercetătorii au strâns 180 de studenți și le-au dat câtorva dintre ei o misiune specială: Să ocupe locurile care le-au fost atribuite într-o sală de curs și să saboteze în liniște atenția colegilor de clasă înclinându-se, arătându-se plictisiți și nereușind să ia notițe. La fel ca piesele de domino, studenții care stăteau lângă cei care nu erau atenți au început să își piardă concentrarea - studenții anterior atenți s-au străduit să fie atenți, au scris aproximativ jumătate din numărul de pagini de notițe și au obținut un scor cu nouă puncte mai mic la un test ulterior. „Contagiunea neatenției”, au explicat cercetătorii, «este un fenomen valabil din punct de vedere ecologic» și «poate fi deosebit de contagios» atunci când elevii sunt așezați lângă colegi neatenți.
Potrivit profesorilor cu experiență, cea mai bună șansă de a ține la distanță comportamentul neadecvat și neatenția începe cu o pregătire atentă: Responsabilizați elevii prin co-crearea normelor clasei, stabiliți reguli clare pentru tranziții, verificați claritatea instrucțiunilor lecției, concepeți (și salvați!) materiale atractive pentru clasă și luați în considerare plasarea strategică a copiilor vorbăreți sau care visează cu ochii deschiși pentru a-i menține pe toți la treabă. https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2Fstl0000419
Inteligența artificială generativă poate dăuna învățării
Un studiu realizat în 2024 pe aproximativ 1 000 de elevi de liceu a pus această problemă la încercare: Elevii din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a au participat la o scurtă lecție de matematică, apoi au exersat rezolvarea unor probleme conexe în vederea pregătirii pentru un test. Unii elevi s-au bazat pe metode tradiționale - căutând printre notițe și manuale pentru a găsi răspunsuri posibile - în timp ce alții au avut acces la o versiune de bază a ChatGPT sau la un pachet special de „meditație” care a fost dezvoltat cu ajutorul profesorilor de la clasă. Rezultatele au fost un triumf al tehnologiei - până când nu au mai fost. Elevii care au folosit GPT-urile de bază și de tutorat au obținut scoruri uimitoare, cu 48% și, respectiv, cu 127% mai bune decât colegii lor în timpul sesiunilor de practică, dar atunci când aceiași elevi au încercat să recupereze informațiile în timpul unui test ulterior cu carte închisă, abilitățile lor matematice au dispărut în fum. Rezultatul la test al elevilor care au utilizat versiunea de bază a ChatGPT a scăzut atât de mult încât au obținut rezultate cu 17% mai mici decât colegii lor care s-au bazat pe creion și hârtie. Cercetătorii au concluzionat că, având ocazia, elevii au folosit software-ul ca pe o „cârjă” și au sărit adesea direct la răspuns. Implementată în momente critice, tehnologia „riscă de fapt să inhibe învățarea”.Dar ChatGPT și numeroșii săi” frați” nu sunt chiar la pământ. În mai multe studii, instrumentele au dat rezultate bune atunci când au fost concepute pentru a ghida învățarea elevilor - refuzând să ofere răspunsuri, de exemplu, sau punând întrebări lamuritoare. https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=4895486
Învățarea din erori versus instruire explicită în pregătirea pentru un test.
Care dintre ele contează? Nimănui nu-i place să facă greșeli, iar elevii ajung adesea să se teamă de ele. Dar atunci când profesorii dintr-un studiu realizat în 2024 și-au petrecut cea mai mare parte a timpului concentrându-se pe erorile matematice ale elevilor lor - și angajându-se în discuții colaborative despre greșelile comune de logică sau calcul - eficacitatea predării s-a îmbunătățit dramatic/semnificativ. Ce a făcut ca învățarea din erori să fie atât de eficientă? Cercetătorii au emis ipoteza că profesorii care au aprofundat „natura” erorilor și au lucrat în colaborare cu elevii pentru a determina „cum să le evite în viitor” au beneficiat de o mai mare implicare a elevilor și de relevanță personală. Profesorii din acest grup care au vorbit mai degrabă „la” elevi decât „cu ei” despre cum să depășească erorile au avut rezultate mult mai slabe. https://bpspsychub.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/bjep.12651
Creierul și presiunea colegilor
În mediul academic, puțină anxietate socială poate fi un lucru bun, conform unui studiu din 2024 care a evaluat efectul predării de la egal la egal asupra activității cerebrale a studenților. Au fost recrutați 99 de studenți universitari la științe, care au fost echipați cu șepci futuriste prevăzute cu senzori optici capabili să măsoare angajamentul neuronal. Studenții au primit apoi 10 minute pentru a asimila o lecție multimedia despre efectul Doppler, înainte de a fi repartizați aleatoriu fie să recitească lecția, fie să explice unui coleg ce au învățat, fie să își explice singuri ce au învățat. Elevii care au predat unui coleg de clasă au raportat niveluri ridicate de anxietate și au prezentat cele mai ridicate niveluri de activitate în centrele de procesare socială și cognitivă ale creierului - dar, de asemenea, au depășit în mod semnificativ grupul care a studiat din nou la testele de reamintire și transfer, au părut să își monitorizeze gândirea mai eficient și au inclus mai multe „afirmații elaboratoare” și exemple în explicațiile lor. Cercetătorii au emis ipoteza că prezența colegilor de clasă poate activa părți ale creierului adaptate la feedback-ul colegilor, stimulându-i pe copii să își îmbunătățească activitatea și „să își adapteze explicațiile la nevoile audienței”. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0959475224000240
“Lunga coada” a Covidului.
Într-un studiu recent publicat în Early Childhood Education Journal - la câțiva ani după apogeul pandemiei - aproape 80 la sută dintre profesorii de grădiniță și preșcolari au raportat că elevii nou-veniți aveau rezultate „mai slabe” sau „mult mai slabe” decât colegii lor dinainte de pandemie și se confruntau cu deficite majore în ceea ce privește reglarea emoțională și alfabetizarea. Până în vara anului 2024, The New York Times a preluat povestea, scriind că zeci de profesori, pediatri și alți experți erau alarmați de o nouă generație de „copii pandemici” care erau „mai puțin capabili să țină un creion, să-și comunice nevoile, să identifice formele și literele, să-și gestioneze emoțiile sau să rezolve probleme cu colegii”. Modele similare apar în clasele superioare. Un raport de cercetare din 2024 a arătat că scorurile la matematică nu au revenit la nivelurile de dinainte de pandemie pentru niciuna dintre clasele de la a I-a la a VIII-a, iar pregătirea pentru colegiu în rândul elevilor din ultimul an de liceu s-a prăbușit la "un minim de trei decenii". Între timp, un raport din 2024 al RAND a urmărit „ratele de absenteism cronic ridicate și persistente” în urma pandemiei și a arătat că mulți lideri de district credeau că a avut loc o „schimbare culturală” permanentă.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37360597/
Articolul complet de pe Edutopia mai jos
De asemenea, vă invit pentru alte articole și pe blogul personal Constantin Lomaca
Youki Terada
Teleskop găzduiește pe blog scurte articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.