Rolul feedbackului în dezvoltarea profesională (10)

Acum ceva timp am scris un articol cu titlul: Despre feedback ca dar, iar ieri mi s-a întâmplat ceva deosebit și am decis să împărtășesc cu dvs. povestea, pentru că e o confirmare că ceea ce am scris în acel articol are valoare, cel puțin pentru mine.

Am avut o întâlnire cu elevii care au terminat liceul acum 10 ani. A fost o întâlnire emoționantă, m-am bucurat de fiecare dintre ei și am vorbit despre trecut și prezent, un pic și despre viitor. Unul dintre foștii mei elevi, C.M., mi-a arătat poza aceasta. A păstrat-o 11 ani!

Mi-a arătat-o și mi-a spus că mai are câteva, dar acest motto a fost important pentru el. Cred că exemplul acesta e cel mai relevant cu privire la feedback. Faptul că el a venit după 11 ani, a dat un boost fabulos motivației mele (despre motivație am să scriu un alt articol, promit) de a-mi continua meseria de profesor, în circumstanțele actuale. C., nici nu știi ce minune ai săvârșit!

Introducerea face apel la emoțiile dvs, dar eu îmi doresc să fim și raționali, de aceea vă supun atenției mesajul lui Anders Ericsson și Robert Pool, din ”Peak Secretele performanței de top și noua știință a expertizei”: ”În general vorbind, indiferent ce încercați să faceți, aveți nevoie de feedback ca să identificați exact unde și cum greșiți. Fără feedback - venit fie din partea voastră, fie din partea unor observatori din afară - nu vă puteți da seama de ce aveți nevoie ca să vă perfecționați sau cât de aproape sunteți de atingerea țintelor voastre” (p.46). Vă dați seama cât de aproape eram de țintele mele, atunci?

Așa că zic că e nevoie să construim, împreună, o cultură a feedbackului în școli (și în societate, în general). Acesta este scopul echipei noastre, dar, fără dumneavoastră, tot ceea ce facem noi cu pasiune nu va avea impactul pe care ni-l dorim. Și m-am întrebat, oare de ce e așa dificil să vă convingem să acționați, deși împărtășiți aceleași valori cu noi (pentru că ne urmăriți)?

Pentru a răspunde la această întrebare am colaborat, din nou, cu cel pe care îl numesc MyfriendAI (ChatGPT). Iată ce răspunsuri le-am considerat valabile pentru mediul familial și școlar românesc. Există mai multe motive pentru care o cultură a feedback-ului  poate să nu se formeze în familiile și școlile din România. (O cultură a feedback-ului se referă la dezvoltarea unei mentalități și a unui mediu în care feedbackul este valorizat, solicitat și oferit în mod deschis și constructiv. Aceasta implică atât capacitatea de a oferi feedback cât și de a-l primi într-un mod pozitiv și eficient).

1. Referitor la școală- model didactic tradițional (în care autoritatea profesorului este pusă înaintea participării active a elevului). Acesta poate să inhibe comunicarea deschisă și să creeze un mediu în care feedbackul este mai puțin valorizat.
2. Referitor la sistemul educațional românesc - ierarhie puternică. Adulții, părinți sau profesori, își doresc autoritate deplină asupra copiilor, elevilor. Această relație de putere poate să creeze o barieră în oferirea și primirea feedback-ului, deoarece copiii, elevii pot să se teamă de repercusiuni sau de a fi percepuți ca lipsiți de respect. Relațiile acestea de putere se pot vedea cu ochiul liber și între adulți, iar copiii le învață prin imitație.
3. în România, există o presiune puternică asupra rezultatelor și notelor obținute de către elevi, exercitată și de părinți și de sistem. Într-un astfel de mediu, feedbackul poate fi perceput doar ca o valoare adăugată pentru obținerea unei note bune, iar obiectivul principal devine obținerea unei evaluări (de aici și eroarea de a confunda feedback-ul cu evaluarea) în loc de dezvoltarea personală.
4. Lipsa de pregătire pentru a solicita și a oferi feedback constructiv și pentru a gestiona reacțiile la feedback. Lipsa de formare adecvată poate să conducă la o abordare deficitară a feedback-ului, fie prin oferirea unui feedback negativ și demoralizator, fie prin evitarea socilitării și oferirii feedbackului în totalitate.
5. ca o consecință a punctului 4, de multe ori feedbackul este livrat folosind atacul la persoană sau interpretat ca un atac personal sau critică negativă. De aceea evităm să îl cerem-oferim.

Pe parcursul celor 9 articole și în mod special în ultimele două de aici și aici, devine evident că feedbackul este un element cheie în formarea noastră profesională și în dezvoltarea personală, așa că haideți să construim, împreună, o cultură a feedbackului. Primul pas pe care l-ați putea face ar fi ca pe pagina de Facebook sau pe adresa office@teleksop.ro să ne oferiți mai mult decât mesaje de încurajare, like-uri sau felicitări, să ne dați feedback consistent, care să ne ajute pe toți să creștem.

Feedabck-ul este un dar!

Teleskop găzduiește pe blog scurte articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.