În lucrarea lui John Hattie, (2014) Învățarea vizibilă. Ghid pentru profesori, Editura Trei, București, ne sunt oferiți 7 factori care influențează în mod semnificativ rezultatele educaționale într-o școală. D reprezintă indicatorul impactului: cu cât cifra este mai mare, cu atâta impactul este mai semnificativ. Acești factori, ordonați descrescător în funcție de indicatorul de impact, sunt:
1. Autoeficacitatea profesorilor, altfel spus nivelul de încredere al profesorilor în propriile abilități. D=1.44
2. Feedbackul clar și specific furnizat elevilor. D= 0.79
3. Relații pozitive profesor-elev. D=0.72
4. Implicarea activă a elevilor în procesul de învățare și sprijinul reciproc între aceștia. Aceste factor se referă la implicarea activă a elevilor în procesul lor de învățare, prin faptul că își asumă un rol activ în predarea și explicarea conținutului unul altuia, și include momente în care elevii pot colabora, se pot ajuta reciproc să înțeleagă concepte și pot să își împărtășească cunoștințele dobândite. D=0.59
5. Colaborarea între elevi în cadrul învățării. Acest factor se referă la o strategie pedagogică în care elevii lucrează împreună în grupuri mici pentru a atinge obiective comune, iar colaborarea și interacțiunea între membrii grupului sunt esențiale pentru succesul colectiv. D=0.59
6. Condițiile socio-economice ale elevului. D= 0,57
7. Abordarea centrată pe nevoile de învățare ale elevului. D=0.55
Voi prezenta în acest articol câteva metode de observare și îmbunătățire a acestor indicatori, metode care se pot folosi în demersurile periodice ale școlii. Le-am extras din lecturile proprii și din experiența de practician. Ele pot fi realizate atât de către școală, cât și de către profesori.
1. Autoeficacitatea profesorilor
a. Observarea nivelului de încredere al profesorilor în propriile abilități.
b. Observarea desfășurării orelor proprii sau ale colegilor. Se pot construi fișe de observație pentru acest scop precis.
c. Corelarea datelor colectate despre nivelul de încredere cu observațiile referitoare la desfășurarea orelor, rezultatele la testări interne și sau externe.
d. Intervievarea profesorilor pentru a înțelege mai profund percepția acestora asupra propriilor competențe.
e. Corelarea informațiilor despre grade, cursuri (natura lor) cu datele de mai sus și cu observarea lecțiilor, rezultatele academice ale elevilor, comportamentul acestora. Aceste acțiuni pot fi incluse în planul comisiei de formare și mentorat.
2. Feedbackul clar și specific furnizat elevilor
a. Observarea directă a interacțiunilor dintre elevi și profesori pentru a evalua calitatea feedback-ului.
b. Intervievarea elevilor și a profesorilor pentru a obține perspective asupra modului în care feedbackul este furnizat și perceput.
c. Realizarea de studii de caz cu privire la metodele de livrare a feedbackului, utilizate de către profesori pentru produsele/lucrările scrise ale elevilor.
3. Relații pozitive profesor-elev
a. Chestionarea elevilor, profesorilor și părinților despre calitatea relațiilor sau bunăstarea acestora (starea de bine).
4. Implicarea activă a elevilor în procesul de învățare și sprijinul reciproc între aceștia.
a. Monitorizarea utilizării de către profesor a interevaluării, a activităților de învățare în pereche, a programelor de tutorat între elevi.
b. Observarea percepției asupra comportamentului la clasă. Construiți o fișă de observație pentru a vedea atmosfera de sprijin pentru învățare sau chestionare de feedback de la elevi.
5. Colaborarea între elevi în cadrul învățării
a. Monitorizarea prezenței în proiectarea didactică a proiectelor de grup.
b. Reflecții la final de proiecte de grup. Construiți o fișă de reflecție.
c. Observarea comportamentului de cooperare în grup în cadrul orelor, activităților extracurriculare și extrașcolare. Construiti o fișă de observație pentru acest scop.
6. Condițiile socio-economice ale elevului
a. Colectarea și analiza datelor demografice pentru a identifica influențele socio-economice. Aceste informații se pot colecta la intrarea în școală a elevului (un google forms, de exemplu, cu toate informațiile solicitate de ME, ISJ).
b. Observarea unor corelații între situațiile economico-sociale identificate și prezența la cursuri, comportamentul elevilor și performanțele lor academice.
7. Abordarea centrată pe nevoile de învățare ale elevului
a. Evaluarea (din această perspectivă) a planificărilor anuale, a proiectelor unităților de învățare.
b. Obținerea de feedback direct de la elevi cu privire la modul în care sunt implicați în procesul de învățare.
În final, dincolo de enumerarea acțiunilor asociate fiecărui indicator, indicatorii sau datele obținute pot deveni subiecte de dialog colegial în școală, pentru a crea un mediu educațional în care progresul este evidențiat și în care elevii devin agenți activi în propriul lor proces de învățare.
Fac mențiunea că pentru toate investigațiile școlii sau ale profesorilor - formulare rapide și ușor de arhivat referitoare la atitudini, percepții, autonomie, colaborare, implicarea în proiecte, atmosfera din clasă asupra învățării, inclusiv interasistențe - puteți utiliza platforma Teleskop sau alte platforme digitale de colectare de date.
Dacă doriți să contribuiți la elaborarea de formulare noi de auto-eficacitate, atât pentru profesori, cât și pentru elevi; formulare de reflecție, de exit, ne puteți scrie pe [email protected]. Platforma Teleskop oferă deja o serie de formulare predefinite în cele două tipuri de conturi (de școală și de profesori), dar echipa asigură și facilitatea construirii de formulare noi, interne, disponibile pentru toți profesorii școlii, generate din contul de director.
De asemenea ne puteți oferi, alături de mesaje de încurajare și un feedback consistent, care să ne ajute pe toți să creștem. Feedabck-ul este un dar!
Teleskop găzduiește pe blog scurte articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.