În perspectiva publicării peste o lună a rezultatelor testelor PISA, mi-a atras atenția o analiză publicată de Erste Group sub semnătura lui Eugen Sinca.
Prezint mai jos o traducere a analizei SWOT din prima parte a raportului, întregul text putând fi consultat aici.
Puncte tari
- Rata de absolvire a învățământului terțiar pentru grupa de vârstă 25-34 de ani s-a îmbunătățit la 24,7% în 2022, de la 9,2 % în 2000 (deși rămâne cea mai scăzută din UE ).
- Absolvenții în domeniul tehnologiei informației, al ingineriei și al asistenței medicale reușesc să găsească locuri de muncă bune în România sau în străinătate.
- Amprenta puternică a TIC în economia românească este legată de povești de succes ale marilor centre universitare.
- Dezvoltarea instituțiilor de învățământ privat în marile orașe, de la grădinițe până la universități, care oferă o alternativă pentru cei care își permit aceste servicii.
Puncte slabe
- Cheltuielile guvernamentale pentru educație sunt pe locul al doilea din coadă în UE, cu 3,2 % din PIB, în timp ce cheltuielile gospodăriilor pentru educație sunt cele mai mici din UE.
- Există diferențe mari în ceea ce privește accesul la educație între mediul urban și zonele rurale; grupurile sărace și vulnerabile suferă din cauza deficiențelor în materie de furnizarea de servicii de educație.
- Formarea profesională ineficientă limitează disponibilitatea unei forțe de muncă calificate în industria prelucrătoare; numărul anual de absolvenți de formare profesională a scăzut cu ~50% între 1993 și 2021.
- Rezultatele foarte slabe la testele PISA pentru citire, matematică și științe necesită o reformă amplă a sistemului educațional românesc.
- Tineri care nu au un loc de muncă și nici nu urmează o formă de învățământ sau de formare profesională (NEET) sunt ceva obișnuit în România; există un decalaj uriaș între bărbații (14,5% din total) și femeile (25,4%) cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu beneficiază de educație și nu au un loc de muncă.
- Participarea la educația preșcolară este scăzută și se află pe o tendință de scădere, sugerând posibile percepții greșite despre necesitatea de a merge la grădiniță, pe lângă problemele legate de sărăcie.
Oportunități
- Utilizarea deplină a fondurilor UE pentru modernizarea sectorului educațional românesc.
- Oferirea de deduceri fiscale pentru gospodării pentru cheltuielile cu educația privată, permițând astfel unor categorii mai mari de populație să aibă acces la aceste servicii.
- Realizarea de parteneriate între companii și școli/universități pentru conectarea sistemului educațional cu nevoile mediului de afaceri.
- O mai bună integrare în sistemul european de educație: mobilitatea elevilor și studenților, formarea continuă a cadrelor didactice, parteneriate între autoritățile locale și cele externe școli / universități locale și locale.
Amenințări
- Rezistența unor părți ale sistemului de învățământ la schimbările structurale.
- Infrastructura fizică subdezvoltată din zonele rurale.
- Comunitățile rurale mici nu au dimensiunea necesară pentru a asigura accesul la educația de bază.
- Migrația cadrelor didactice în afara sectorului educațional sau în străinătate.
România se află în topul țărilor din UE dacă ne uităm la ponderea a sectorului TIC în valoarea adăugată brută, de 7,3 % în 2022. Dezvoltarea economică este concentrată în județele cu mari centre universitare.
Indicele capitalului uman din România este cel mai mic din UE și variază foarte mult între județe. Un copil născut astăzi în România se așteaptă să ajungă doar la 58 % din potențialul său productiv ca adult, comparativ cu 100% în cazul în care individul ar fi beneficiat de educație și asistență medicală de înaltă calitate.
Raportul complet https://www.erstegroup.com/en/research/report/en/SR356943
notă: Rezultatele raportului reflectă opinia autorului și nu reflectă neapărat poziția echipei Teleskop sau a traducătorului.
Teleskop găzduiește pe blog scurte articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.