De Constantin Lomaca
Deși termenul de subperformeri/underachievers este parte din literatura educațională de mulți ani, folosirea sa în contextul învățământului românesc este destul de rară. Prima utilizare a cuvântului underachiever a fost în 1939 în lucrarea lui E. G. Williamson, How to counsel students; a manual of techniques for clinical counselors. (E de remarcat că Williamson a avut în această lucrare de asemenea și un capitol despre supraperformanță). În limba română termenul este folosit mai degrabă în domeniul economic, pentru zona educațională folosindu-se încă termenul din limba engleză.
Subperformanța este definită ca “o discrepanță între performanța școlară a unui copil și un indice al abilităților sale reale, cum ar fi scorul de inteligență, potențialul realizărilor academice sau de creativitate” (Davis și Rimm, 1985) sau "o discrepanță între potențial (ceea ce ar trebui să fie capabil să facă un copil) și performanța reală (ceea ce demonstrează cu adevărat un copil)" (Richert, 1991) Subperformanța afectează „atât copiii din grupurile socio-economice ridicate, cât și din cele joase; afectează atât elevii din mediul urban, cât și pe cei din mediul rural” (Siegle, 2018)
Testele PISA folosesc acest termen atunci când se referă la elevii cu rezultate slabe, sub nivelul a ceea ce reprezintă competențele de bază. Însă în limbajul curent din abordările din ultimii ani de la noi, există tendința de a înlocui aproape în exclusivitate acest termen cu cel de analfabetism funcțional. Diferența de nuanță ar trebui însă clarificată pentru că subperformanța, în opinia mea, este un termen mai dinamic, mai activ, implicând în același timp și o răspundere comună, atât a elevului cât și a noastră, părinți, profesori, sistem. Având indicii asupra potențialului copilului, este datoria noastră să încercăm să-l ducem cât mai aproape de acest potențial. Mai direct spus, există încă speranță, dacă știm cum și unde să acționăm.
Analfabetismul funcțional este mai degrabă un diagnostic evaluativ a ceva ce de regulă e destul de complex și arareori definit punctual, fiind un amestec de literație, concepte, competențe, abilități, atitudini etc. Tocmai de aceea, testările ce constată analfabetismul funcțional (sau lipsa acestuia) ar trebui să fie însoțite de clarificări a ceea ce a fost mai exact măsurat. Subperformanța este un termen mai degrabă individual și formativ, putând fi corelat cu ceea ce știe sau poate face copilul (dar nu arată că ar ști sau ar putea face), în timp ce analfabetismul funcțional este un termen generic și mai degrabă eclectic.
Deci, ce se poate face la clasă pentru reducerea subperformanței?
S-au scris multe cărți și studii despre acest concept. Am ales să prezint în acest text introductiv un studiu care este relativ scurt, la obiect și are sugestii constructive. Astfel, în lucrarea „Ce să faci cu elevii cu rezultate slabe? Un ghid rapid pentru profesori” (link la bibliografie), Lucie Renard sugerează, cu detalii următoarele etape:
- Identificarea sub-performerilor;
- Identificarea cauzelor ce au dus/duc în continuare la asta;
- Folosirea unei game de strategii (intrinseci, de sprijin, remediale, cei 5C: Control, choice, challenge, complexity and caring);
- Alte resurse ce pot fi folosite pentru îmbunătățirea motivației elevilor, printre care autoarea sintetizează și cunoscuta carte a lui Daniel Willingham, „Why don’t student like school?”
Lucie Renard o citează de asemenea pe Dr. Diane Heacox, potrivit căreia există 6 profiluri de subperformanță/underachievment pe care le poate avea un elev, adăugând că "în calitate de profesori, sunt sigură că vă vor suna destul de familiare.”
Rebelul: "De ce ar trebui să fac jocul școlii?"
Conformistul: "Vă rog, nu observați că sunt deștept?"
Elevul stresat: "Nu sunt suficient de bun."
Elevul care se zbate: "Pur și simplu nu înțeleg."
Victima: "Nu este vina mea".
Elevii plictisiți: "Nu e nimic nou de învățat".
Nu în cele din urmă, menționez că termenul apare și în raportul „Education and Training Monitor 2021 Romania” al Comisiei Europene, în care se precizează: „În ceea ce privește rezultatele educaționale, raportul "România Educată" a prezentat obiective ambițioase care trebuie atinse până în 2030. Una dintre aceste ținte este reducerea la jumătate a ratei elevilor cu rezultate slabe („underachievement”) la citire, de la 40 la 20%, așa cum este măsurată prin testul PISA. De asemenea, România își propune să înjumătățească proporția de elevi cu rezultate slabe („underperforming”) simultan la citire, matematică și științe, de la 30% la 15%. Realizarea unor astfel de progrese va necesita probabil eforturi substanțiale pentru a aborda cauzele profunde ale rezultatelor educaționale scăzute și ale inegalităților ridicate în domeniul educației, inclusiv politici specifice pentru a compensa pierderile de învățare cauzate de pandemie și pentru a se concentra în mod sistematic asupra nevoilor elevilor dezavantajați și asupra situației elevilor din zonele rurale.” În ce anume vor consta aceste „eforturi” substanțiale și cum vor conduce ele la atingerea obiectivelor propuse, rămâne de văzut.
Voi reveni asupra acestui concept și în alte articole, consider că are potențial de a clarifica și a face mai eficace acțiuni și intervenții, dacă este din start mai bine conturat în dialogurile dintre noi.
Surse:
- Davis, G. A., & Rimm, S. B. (1985) Education of the gifted and talented. Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall
- McCall, Robert B. “Academic Underachievers.” Current Directions in Psychological Science, vol. 3, no. 1, 1994, pp. 15–19. JSTOR, http://www.jstor.org/stable/20182251. Accessed 2 May 2023.
- Richert, E. S. (1991). Patterns of underachievement among gifted students. In M. Bireley & J. Genshaft (Eds.), Understanding the gifted adolescent: Educational, developmental, and multicultural issues (pp. 139–162). Teachers College Press.
- Siegle, Del. (2018), Understanding Underachievement 10.1007/978-3-319-77004-8_16.
- PISA 2018 and the EU >>>
- Un ghid rapid pentru profesori, Lucie Renard, 2020 - BookWidgets, What to do with underachieving students? A quick teacher guide
- Education and Training Monitor 2021 Romania >>>
Teleskop găzduiește pe blog articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.