3 min read

Încă trei exemple de evaluări formative

Încă trei exemple de evaluări formative
Foto: arhiva personală a autorului

de Constantin Lomaca

În articolul “Puterea feedback-ului” publicat în Review of Educațional Research în 2007 (The Power of Feedback), John Hattie și Helen Timperley, pe atunci lucrând împreună la Universitatea din Auckland, Nouă Zeelandă, au făcut o analiză amplă a studiilor și cercetărilor despre feedback și au aflat următoarele:

Pentru a fi eficient, feedback-ul trebuie să răspundă la trei întrebări: Către ce mă îndrept? Cum îmi merge? Care este următorul pas?

Feedback-ul despre persoană este cel mai puțin eficient. Comentarii de tipul “ești deștept”, “te duce mintea”, “ai potențial” nu au efecte pozitive.
Feedback-ul despre sarcina de lucru și despre procesul  de rezolvare a sarcinii sunt adesea eficiente. Ele corectează interpretarea greșită a informației și pot duce la o înțelegerea mai profundă.
Feedback despre autoreglare este cel mai eficient. Elevii au nevoie să-și monitorizeze realizările, să-și regleze acțiunile și să-și adapteze strategiile.
Feedback-ul este mai eficient când se concentrează pe informații de la răspunsurile corecte decât de la cele incorecte și când este corelat cu răspunsuri de la teste/ întrebări sau evaluări precedente.

Deci nu cantitatea, ci calitatea feedback-ului este cea care contează!

Iată încă trei exemple de evaluări formative în continuarea celor de săptămâna trecută pentru a ne îmbogăți “arsenalul” pedagogic în sfera feedback-ului.

  • 1-2-4-clasă
    Se dă o sarcină de lucru de explorare/ mini-cercetare. De exemplu, un om de știință pentru istoria teoriei atomice. Individual, fiecare elev caută o serie de informații (după o structura stabilită de profesor) despre personalitatea respectivă. Apoi, în perechi își împărtășesc unul altuia și iau notițe despre celălalt om de știință. În continuare, se combină câte două perechi și fiecare grup de 4 va avea câte 4 personalități. Ulterior, cele aflate se prezintă clasei în Power Point sau similar, verbal, doar cu ceva notițe. Prezentatorul NU poate prezenta personalitatea sau subiectul studiat independent inițial, deci elevii trebuie să fie atenți unii la ceilalți. Metoda se poate adapta la tot felul de teme de mini-cercetare. Pe parcurs elevii primesc feedback verbal individual, iar la sfârșit urmează o discuție cu clasa și se compilează într-un document comun toate cele studiate pentru ca toți să aibă acces la toate informațiile.
  • 3 rezumate
    Elevii sunt deja obișnuiți cu mesaje/ analize scurte, ceea ce poate fi valorificat în folosul învățării. Se poate face în caiet, pe laptop sau chiar  pe Twitter. Se evaluează capacitatea de sinteză și de generalizare. De exemplu, pentru un capitol, studiu de caz sau articol citit sau studiat li se cere elevilor să facă mai întâi un rezumat de 100 de cuvinte, apoi să extragă esențialul în 50 de cuvinte, iar în final rezumatul cel mai scurt de vreo 20 de cuvinte. Se colectează răspunsurile și se dă feedback explicit fiecărui elev.
  • 4 colțuri
    Metoda este foarte bună pentru recapitulare de teste/ întrebări-grilă (fiecare colț trebuie să argumenteze alegerea) sau la discutarea opiniilor sau a unor alegeri. La întrebările grilă, întrebarea se pune pe ecran sau li se citește, iar elevii se deplasează fizic în colțul cu litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideră corect. Apoi, profesorul numește pe cineva din fiecare grup care să argumenteze alegerea. După aceea li se dă elevilor ocazia să-și schimbe opțiunea, iar abia la sfârșit li se dă răspunsul corect. La discutarea unor opinii colțurile vor fi: foarte de acord, de acord, total împotrivă și împotrivă. La fel, fiecare colț argumentează și apoi își pot schimba alegerile/opiniile. De cele mai multe ori pentru acest gen de activități nu este un singur răspuns corect. Feedback-ul este evident din discuții și nu este “intruziv” - fiecare se gândește, re-gândește sau răzgândește, urmărindu-și validitatea răspunsurilor.

* Foto: Muzeul Educației din Dordrecht, Țările de Jos (credit: Constantin Lomaca)


Teleskop găzduiește pe blog scurte articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.