2 min read

Trei exemple de evaluări formative

Trei exemple de evaluări formative
foto: arhiva personală a autorului

de Constantin Lomaca


Orice proces educațional ar trebui să înceapă cu întrebările: Ce fel de elev, absolvent ne dorim? Ce ar trebui el/ea să știe și să poată face?

Apoi, este necesar să ne punem al doilea rând de întrebări: Cum știm că elevul a învățat? Cum ne poate el dovedi că a dobândit competențele și că și-a însușit cunoștințele?

În a treia etapă urmează să ne concentrăm pe ceea ce facem efectiv la clasă: Ce fel de oportunități și activități de învățare putem organiza pentru ca elevul să ajungă să își apropie competențele respective și să înțeleagă conținuturile pe care le învață.

Actul pedagogic de predare-învățare este constituit de triada dinamică elev-profesor-materie. Din pespectiva noastră, a profesorilor, relaționarea cu elevul este la fel de importantă ca și relaționarea cu didactica materiei predate, a conținuturilor și a competențelor vizate.  

În concluzia primului capitol al raportului “România 2017 – Studii OCDE privind evaluarea şi examinarea în domeniul educaţiei” se spune  că “România are mare nevoie de o reorientare a procesului de evaluare a elevilor în sensul unui accent mai puternic pe raţionamentul profesional al cadrelor didactice şi mai puţin pe evaluările externe. Lăsând loc evaluării ghidate în mai mare măsură de profesori, mai ales evaluării formative, şi acordând sprijin personalului didactic în vederea interpretării şi folosirii rezultatelor evaluării pentru a oferi feedback de calitate şi o predare diferenţiată va creşte calitatea învăţării pentru toţi elevii”(p.129)

Deci, ce fel de evaluări formative putem folosi și cum? Iată doar trei exemple. Să ne reamintim că aceste activități au că principal scop să informeze profesorul despre învățarea elevilor, astfel încât predarea să se nuanțeze și să se îmbunătățească.

“Bilete de ieșire” (“Exit tickets”) - La sfârșitul lecției elevul scrie pe o bucațică de hârtie, post-it etc. un lucru pe care l-a învățat, unul care i s-a părut dificil și unul pe care ar dori să-l înțeleagă mai bine. I se acordă 3-5 min la sfârșitul lecției pentru asta.

Jurnal de reflecție - Un fel de extensie a “biletelor de ieșire” însă cu accentul pe auto-analiză/ metacogniție. De exemplu, acest jurnal poate fi un caiet în care o dată sau de două ori pe lună (o dată pe săptămână ar fi ideal) elevii își analizează învățarea fie a unui concept, fie a rezultatelor de la un examen, fie a unei lucrări practice, a unei excursii etc. Ghidul posibilelor puncte de reflecție este lipit pe prima pagină a jurnalului și poate conține întrebări ajutătoare pentru elevi.

"Două  Flori și-o Buruiană" –  Este o altă variantă a biletelor de ieșire. Se aplică cel mai bine la sfârșitul unei unități de învățare sau a unui capitol mai important. Durata este de 10-15 minute și sună cam așa: “pe scurt, descrieți două aspecte ale învățării sau două concepte care vi s-au părut interesante și unul care nu v-a plăcut”. Sau, altă variantă: care v-au plăcut și care nu și... de ce?

Aplicația Teleskop va lansa în curând formulare de tip exit tickets.

BONUS: Încă 3 exemple de evaluări formative!


Teleskop găzduiește pe blog scurte articole care prezintă metode și abordări ale colegilor din echipă și ale invitaților, pe diverse teme din sfera educației.