Laura este profesoară de filosofie și alte discipline socio-umane, de aproape 30 de ani. Crede că împreună, dialogând sau dezbătând, putem ajunge la răspunsuri mai bune. De aceea și scrie aici.
Iar dacă vreun articol îți face plăcere, te invităm să-l distribui pe social media.
Așa cum anunțam în articolul anterior, am decis să abordez subiectul debutanților separat, iar în acest articol voi aborda nevoile celorlalte categorii. * Conform teoriei lui Dreyfus (aici, aici și aici puteți afla mai multe despre model), nivelul următor novicilor este cel al începătorului avansat. Ce pot face aceștia: pot acționa
Acest articol se fundamentează pe: * modelul Dreyfus (aici, aici și aici puteți afla mai multe despre model); * informații obținute, în dialog cu ChatGPT, despre modele de succes din lume în formarea profesorilor; * experiența mea personală și dialogul cu colegi debutanți sau la început de carieră. Titlul promite o abordare a
Acest articol are ca scop sublinierea faptului că o cunoaștere a unor modele de formare, dezvoltare individuală sau de grup ajută în înțelegerea a ceea ce se întâmplă în clasă și de aici în alegerea celor mai potrivite soluții de acțiune. Despre modelul Tukman, elaborat în 1965 și despre rolul
Modelul Kirkpatrick este un model de evaluare a eficacității programelor de formare. A fost elaborat de Donald Kirkpatrick în anii '50 și '60 și este utilizat pentru a evalua impactul programelor de instruire și dezvoltare asupra performanței individuale și organizaționale. În acest articol, vă propun un transfer din
de Laura Borbe Probabil aceasta este una din cele mai cunoscute taxonomii, dar destul de des ignorată. Motivul pentru care am ales să vorbesc despre această taxonomie este pentru că ea ne ajută la introducerea unor rutine bune la clasă. Taxonomia îi ajută atât pe elevi, cât și pe noi
de Laura Borbe În primii mei ani de activitate realizam, într-un caiet, pe atunci, planuri de lecție. Nu mi-era clar de ce trebuie să le scriu, dar, pentru că mi se cereau și eram suplinitor, cu emoții pentru ce va veni la anul, le-am scris cu conștiinciozitate. După mulți ani,
de Laura Borbe În acest articol vă prezint ceva ce exersez de vreo 18-20 de ani. Prima reflecție sistematică mi-a fost cerută de o organizație (Centrul Român de Educație Economică) care mi-a oferit posibilitatea de a pilota un curs de economie la gimnaziu. A doua reflecție sistematică am făcut-o cu
Rutinele la clasă ajută atât elevul, cât și profesorul. Iată câteva motive pentru care merită să încercați, individual și colectiv să le introduceți în activitatea voastră. Cu ce ajută elevii? 1. Structură și predictibilitate: rutinele oferă un cadru structurat în care elevii știu la ce să aștepte și când să
Privind reacțiile la articolele despre rutine, am decis să continui pe același subiect, dar într-un context pe care am să îl explic. Cu vreo 10 ani în urmă, împreună cu colegele de la Fundația Noi Orizonturi, am căutat să răspundem unor întrebări legate de nevoia de învățare a participanților și
